Economie

Obstea sateasca a fost o realitate puternica in viata social - economica la romani, astfel incat ea a dainuit multa vreme, chiar si dupa feudalizarea societatii. Ramasite ale vechii obsti satesti se pastreaza si in secolul al XVII-lea prin dreptul de precumparare si rascumparare (cunoscut mai tarziu sub numele de drept de preemtiune sau protimisis), care inseamna invoirea megiesilor vecinilor si a rudelor la instrainarea pamantului, prioritatea acestora la cumpararea unei delnite din hotarul obstii, responsabilitatea colectiva in materie fiscala si penala fiind de asemenea urme ale vechii organizatii obstesti care a dainuit in feudalism. Si pe teritoriul comunei noastre in secolul al XVII-lea are loc o asemenea vanzare de pamant cu invoirea obstii: Si au vandut oamenii care sunt mai sus zisi aceasta ocina si dedina ce este mai sus spusa, de a lor bunavoie si cu stirea tuturor megiesilor si de sus si de jos si din jurul locului si dinaintea domniei mele. , tinandu-se cont de obiceiul pamantului privind vanzarea pamantului cu asentimentul tuturor membrilor obstii si mai ales a vecinilor. Procesul de descompunere a obstilor se accentueaza cu cat se inainta in feudalism. In 1749 mosia satului Balteni, apartinea lui Constantin treti, postelnic Falcoianu si lui Iosif proegumenul Hurezului, care la mijlocul secolului al XVIII-lea a intrat in posesiunea manastirii Hurez.: prin dania de 300 de stanjeni facuta de Constantin treti postelnic Falcoianu si alta danie de 350 de stanjeni facuta de Iosif proegumenul Hurezului, in ziua de 11 martie 1749 . Lucrul mosiilor care nu se arendau se facea nu numai cu tiganii si poslusnicii manastirii ci si cu locuitorii satelor vecine, sau cu clacasii mosiilor respective. Manastirile dispuneau de adevarate latifundii cu numeroase sate de tarani dependenti, de a caror munca beneficiau. Uneori se obisnuia de catre domnitori sa se acorde manastirilor din strainatate anumite privilegii, adica strangerea anumitor dari, astfel in 1816 Ion voda Caragea, intareste mila de vinariciu: cate cinci bani de vadra, intarind hrisoavele date de domnii anteriori si pentru sate din plasa Cernei, ca: Madulari, Serbanesti, Ulmetu, Balteni, Ciresu, Brosteni , pentru manastirea Megaspileon din Moreea. In Dictionarul geografic al judetului Valcea din 1893 se arata: In Ulmetu locuitorii sunt mosneni, trei s-au improprietarit in anul 1864 pe mosia Ursanilor si unul pe mosia domnului Bunescu; In satul Balteni, mosnenilor existenti li s-au adaugat clacasii adusi pe mosia manastirii Horezu improprietariti in anul 1864. Satul Copaceni era format din mosneni, carora li s-au adaugat familii de rudari si tigani, probabil descendenti ai robilor amintiti de documente, unde traditia spune ca la eliberarea robilor, acestia avand numai prenumele, li s-a dat un nume in functie de ocupatia pe care o aveau la conac, sau dupa situatia sociala. ECONOMIE Astfel: Daca a fost macelar i s-a dat numele de Casapu; Daca a avut meseria de tamplar, i s-a spus Timplaru; Daca a fost rob din vechime, i s-a spus Robu; Daca era vaduv s-a numit Vaduva; Aceste nume s-au transmis din tata in fiu si exista si astazi. . Satele Vetel si Hotarasa erau formate din mosneni si clacasi improprietariti in anul 1864, conform legii rurale. Ramasitele obstii teritoriale sunt argumentate si prin aceea ca locuitorii mentionati in Catagrafia anului 1831 aflata in Arhivele Statului Bucuresti, se gasesc sub numele de mosneni ot tam de-a valma, iar documentele care atesta existenta satelor comunei Copaceni arata ca din cele mai vechi timpuri ele au fost locuite de mosneni care traiau in obsti satesti. Pretutindeni, deci si la noi, predomina economia naturala, productia urmarind mai ales satisfacerea nevoilor proprii ale familiei producatorului si ale tuturor membrilor obstii. In felul acesta activitatile economice se reproduceau aproape integral in cadrul obstii de catre membrii acesteia.
1 2 3 4

Istoric

Cea mai veche hotarnicie a unui sat al comunei Copaceni apare in secolul al XV-lea, asa cum reiese din documentul descoperit de domnul profesor Matei Dumitru, in care se arata ca Mihnea Voievod ii da lui Radu Subasu si feciorilor lui .Ca sa fie mosie la Ulmetu din partea Vetelenii insa hotarul sa se stie din dalma Meghii din Balacuri...
Mai mult!

Contact